Home » Lucrari stiintifice » Biodiversitate si Bioterorism

Biodiversitate si Bioterorism

  dr. Leliana Valentina Parvulescu

             Presedinte CCPB



Bioterorismul s-ar putea dovedi mult mai distrugător decât un război convenţional din cauza mobilităţii bioarmelor, a capacităţii lor de a declanşa epidemii într-o întreaga populaţie şi a răspândirii acestor epidemii departe de focarul iniţial.
Biodiversitatea, stim cu totii înseamnă tot ceea ce este viu, toate formele de viaţă diferite din punct de vedere genetic şi ecosistemele corelate cu acestea, adica întreaga variabilitate biologica : gene, specii, habitate şi ecosisteme.
Deceniul 2011- 2020 a fost declarat de catre ONU Deceniul Biodiversităţii. Unul dintre actele importante ale societatii moderne este  Convenţia asupra biodiversităţii, elaborată la Rio de Janeiro în cadrul istoricului summit din 1992 si pune accent pe valoarea diversităţii biologice şi a componentelor acestora : ecologice, genetice, sociale şi economice, ştiinţifice, educativ culturale, recreative şi estetice.
Documentul consfinteste printre altele, că una dintre exigenţele pentru conservarea şi protejarea diveristăţii biologice constă în cercetarea şi  prevenirea factorilor cu impact distrugator asupra biodiversităţii. Unul din aceşti factori ar putea fi şi un posibil eveniment bioterorist, care ar putea distruge într-un timp extrem de scurt specii de culturi şi animale, anumite culturi şi popoare, fără a exista posibilitatea de a interveni în timp util. 
Ori, supravieţuirea fiecărei specii depinde de varietatea populaţiilor care o compun. O variabilitate scăzută poate semnifica o rată scăzută de supravieţuire. De aceea se impune pregătirea unei strategii privind apărarea împotriva războiului biologic, ceea ce ridică numeroase probleme. Caci daca  metoda tradiţionala de identificare a microbilor şi microorganismelor se baza pe testarea creşterii lor, metodele mai noi folosesc detectarea unor secvenţe de material genetic ale respectivelor microorganisme mult mai rapide, permiţând detectarea in  doar câteva minute. Alte tehnologii se afla insa in curs de testare in laboratoare, de pilda nanotehnologiile - si anume microdetectoarele de toxine  amplasate pe insecte, care pot deveni in viitor metode pentru depistarea toxinelor. Albine sau alte insecte echipate cu astfel de senzori vor fi mult mai eficiente în furnizarea de date in timp real despre prezenţa toxinelor sau a altor pericole biologice. Aceste noi tehnologii pot ajuta la cercetarea diferitelor arme biologice potenţial periculoase fără a exista riscul expunerii personalului uman. Programul de robotică al DARPA (Defense Advanced Research Project) vizează obţinerea unor roboţi capabili sa detecteze ameninţările biologice apoi să identifice contramăsurile biologice corespunzătoare şi cele mai eficiente modalităţi de a le pune in practică.
Un alt mod de a obtine produse biologice, este drept mult mai eficient, dar in acelasi timp, fara posibilitatea unui control social este realizarea unor produse farmaceutice şi terapeutice în spaţiu, în imponderabilitate. Astrogenetix este o companie, parte din grupul Astrotech, fondat acum 25 de ani de Thomas Pickens III. Este prima companie specializată în biotehnologii, care are ca obiect principal de activitate folosirea mediului gravitaţional pentru a cerceta şi crea noi produse terapeutice. Experimentele realizate de companie în spaţiu, s-au ocupat, se pare de realizarea unor vaccinuri împotriva salmonellei ca şi a unui stafilococ rezistent la antibiotice. Evident, durata de cercetare în domeniul viului este mult restrânsă în spaţiu, deoarece moleculele se comportă într-un mod cu totul special. Proteinele care duc la apariţia unor boli se cristalizează la cel mai bun nivel cu putinta, cresc incredibil de repede şi au structuri foarte bine definite, care pot fi citite uşor şi fără dificultăţi. Astfel, se poate descoperi proteina care poate duce la stoparea evoluţiei bolii şi la eradicarea ei, adică antidotul, cu mult timp înainte, cu câţiva ani chiar, de descoperirea care s-ar putea face în atmosfera terestră. De altfel, Astrogenetix aşteaptă ca Staţia privată Bigelow Aerospace să intre în funcţiune, ca să poată accelera programele de cercetare.
Însă, atentie,  la fel de uşor se pot crea arme biologice în spaţiu, cu o durată de realizare accelerată şi în aceleaşi condiţii optime!  
De aceea se impun măsuri de protecţie, specialistii le impart in trei mari categorii: strategice, tactice şi personale.
Masurile strategice pentru bioterorism implică de obicei cooperarea internaţională. De exemplu, la sfârşitul anului 2001 Statele Unite şi NATO au afirmat că orice atac cu arme de distrugere în masă împotriva unui membru al alianţei  reprezintă un atac împotriva tuturor membrilor NATO.
Măsurile tactice implică folosirea diverselor dispozitive pentru detectarea şi eliminarea potenţialelor arme biologice. SUA deţine o varietate de arme tactice non nucleare printre care şi bombe termale ghidate pe bază de combustibil şi aer. În timpul campaniilor din Golf, în anii 1990 aceste arme tactice au fost folosite pentru a distruge instalaţiile unde se bănuia că s-ar produce arme biologice
Măsurile personale se referă în special la contracararea acţiunilor grupărilor bioteroriste ce acţionează în clandestinitate. Potrivit mărturiei unui expert în faţa Congresului SUA, pentru mai puţin de 10.000 $, se poate instala un laborator de producere a antrax-ului intr-o simpla casă. Supravegherea fiecărei locuinte fiind, pe de-o parte, mult prea costisitoare iar pe de altă pare încălcând flagrant libertăţile unei societăţi democratice, nu rămâne decât activitatea specifică serviciilor secrete ce se referă la contraspionaj şi folosirea agenţilor pe teren, precum şi activitatea unor ONG-uri, organizatii private în colaborare cu organizaţiile statului.
Reluarea cercetărilor în ceea ce priveşte armele biologice ofensive este o chestiune controversată. Argumentul pro susţine că un astfel de program va spori cunoaşterea în ceea ce priveşte potenţialul agenţilor biologici şi mijloacele de a fi diseminati. În schimb mai mulţi savanţi susţin că aceste programe ofensive ar deturna fonduri importante de la programe mai puţin vizibile, dar importante, de apărare şi prevenire a unor astfel de atacuri.
Mai multe instituţii ştiinţifice din SUA (precum NIH – Institutul Naţional de Sănătate – şi CDC – Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor), susţin un răspuns flexibil şi echilibrat pe plan ştiinţific şi medical  cu privire la nevoia de a dezvolta măsuri de protecţie împotriva diverşilor agenţi patogeni. SUA au dezvoltat o serie întreagă de programe privind protecţia şi prevenirea în cazul unui atac biologic. Un program ce vizează reacţia rapidă pe lângă programele de cercetare este  NPS (National Pharmaceutical Stockpile – Depozitul Naţional Farmaceutic), care constă în stocarea de antibiotice, vaccinuri şi alte contramăsuri medicale menite sa fie deplasate rapid la locul unui atac in interiorul graniţelor. Pe lângă fondurile pentru medicamente sunt alocate fonduri suplimentare instruirii personalului medical în vederea recunoaşterii timpurii şi tratamentul bolilor produse de astfel de agenţi. Deasemenea, alt program vizează creşterea capacităţii laboratoarelor şi spitalelor cu tehnica de ultima oră în vederea asigurării maximului de flexibilitate ştiinţifică pentru a depista din timp  şi a răspunde ameninţărilor biologice. CDC a pus deja la punct un program de răspuns la bioterorism care să  crească capacităţile de diagnosticare şi tratament. Programul are in vedere creşterea capacităţilor de a recunoaşte şi răspunde la tiparele caracteristice ale unei boli răspândite intenţionat. Alte măsuri de protecţie şi răspuns rapid vizează crearea unor laboratoare si reţele de alertă precum şi a unor centre care sa faciliteze detectarea  timpurie, identificarea şi schimbul rapid de informaţii in timp util, cu privire la armele biologice.
O componentă esenţială a acestor programe preventive şi de răspuns o constituie  cercetarea de bază în ceea ce priveşte mecanismele biologice ce stau la baza bolilor produse de microorganisme. O masura importanta luata de administratia americana după 11 septembrie 2001 a fost crerea BPRP, programul de Pregătire şi Răspuns pentru Bioterorism.
In Uniunea Europeană, unde diferenţele între diversele ţări membre în ceea ce priveşte capacitatea economico-financiară, gradul de dotare, nivelul de pregătire ştiinţifică, militară, tehnologică îşi spun cuvântul, programele de prevenire  au debutat mai târziu. Principalele instituţii ce coordonează acum aceste programe sunt Consiliul Europei prin diversele organisme subordonate, Interpol, Organizatia Mondiala a Sanatatii, alte instituţii si organisme. În mod special Interpol are ca sarcină pe mai departe coordonarea, dezvoltarea şi pregătirea forţelor de ordine de a recunoaşte, preveni, stopa şi investiga ameninţările bioteroriste prin: stabilirea unui centru de resurse la dispoziţia forţelor de ordine din lumea întreagă; dezvoltarea unui Ghid de reacţie la incidentele bioteroriste; furnizarea de programe de antrenament şi cunoaştere într-o larga varietate de formate si un modul de învăţare electronică precum şi un program de burse pentru ofiţerii de poliţie specializaţi; dezvoltarea împreună cu forţele de ordine şi agenţiile de profil a unor căi de a aduna şi face schimb de informaţii, în ceea ce priveşte  ameninţarea de acest tip; crearea unei baze de date cu crimele biologice produse de la începutul sec XX complementară bazei de date a ONU cu incidentele biologice; sporirea cooperării şi înţelegerii intre organizaţiile  internaţionale şi centrele de cercetare pentru bioterorism si cele implicate în ingineria genetică.
Dar, ca reactie a societatii civile, in Europa a apărut,  în  1996 EBSA
(European BioSafety Association), o organizaţie nonprofit menită să asigure membrilor ei un forum în care să discute şi să dezbată subiectele grave apărute, dar şi să reprezinte pe cei ce activează în domeniul biosecurităţii sau activităţi corelate. Asociaţia are membri individuali reprezentând 15 ţări europene precum şi alte regiuni. EBSA este deschisă oricărei persoane sau organizaţii care lucrează în domeniu, furnizând ocazii unice de a stabili legături. Membrii organizaţiei apartin unei game largi de profesii, de la studenţi până la specialişti, din diverse domenii precum sănătate, învăţământ universitar, industrie farmaceutică şi biotehnologie, factori de decizie şi membri ai serviciilor ce se ocupă de urgenţele bioteroriste, etc. EBSA se defineşte ca având misiunea de a spori cunoaşterea şi înţelegerea asupra problemelor securităţii biologice. De asemenea se străduie să stabilească şi să comunice cele mai bune practici către membrii săi, precum şi să încurajeze dialogul şi discuţiile asupra subiectelor legate de biosecuritate. De asemenea, va căuta să influenţeze legislaţia emergentă din aceste domenii legate de biosecuritate, biotehnologie si de apararea biodiversitatii, in general.
De altfel, avand din istorie faimosul exemplu care a fost dezastrul determinat de pierderea totală a recoltei de cartofi în anii 1845 – 1846 în Irlanda, din cauza peronosporei, societatea civilă globala a început să dea o atenţie deosebită periculozităţii agenţilor care pot infecta culturile agricole, ceea ce ar duce la dezastre economice. Folosirea întâmplătoare sau deliberată a agenţilor fitopatogeni împotriva culturilor agricole, a fost numită agroterorism, în cadrul proiectului iniţiat de un grup de Instituţii de Cercetare. Produsele agricole au fost considerate întotdeauna un potenţial obiectiv pentru bioterorism, pentru că poate priva statul vizat de resursele şi rezervele alimentare.
În Statele Unite şi apoi în Europa, există primele semnale de a întări controlul difuziunii unor agenţi patogeni. Astfel a apărut AGROINNOVA, care are ca scop crearea unei reţele de laboratoare europene şi extraeuropene, în cooperare cu organizaţii care se pot ocupa de domenniul agroturismului, sub egida Policy – oriented research, o acţiune fianţată de Uniunea Europeana sub titlul  „Biosiguranţa şi protecţia populaţiei de riscurile derivate din atacurile teroriste”. Proiectul “Crop and food biosecurity, and provision of the means to anticipate and tackle crop bioterrorism” (in traducere: Biosecuritatea recoltelor si a hranei si dezvoltarea mijloacelor de anticipare si combatere a bioterorismului) ia în considerare riscul la care sint supuse culturile agricole, pădurile şi sistemul agroalimentar, în general, privind introducerea (voluntară sau nu) de noi paraziţi vegetali sau de mutaţii ale acestora, care ar putea cauza noi epidemii. Este important faptul că materialul vegetal este produs în locuri uşor de urmarit, de exemplu fermele de seminţe multinaţionale, fapt ce poate favoriza difuziunea rapidă pe arii vaste de culturi a eventualilor agenţi patogeni. ( vezi „scandalul castravetilor” de la Hamburg din acest an sau al camioanelor olandeze oprite la frontiera noastra).
Un alt element care preocupă cercetătorii în domeniu, este contaminarea cu ciuperci care produc micotoxine. Proiectul are un dublu scop, abordează pe de o parte tema actuală a agroterorismului şi pe de altă parte contribuie la dezvoltarea unor metode diagnostice capabile să realizeze o diagnoză rapidă de agenţi patogeni de generaţie nouă.

Ca finalitate se poate vorbi de trei obiective. Primul constă în evaluarea riscului pentru agricultura europeană de a fi introduşi agenţi noi, rase, biotipuri, în mod voluntar sau deliberat, actualizat de o serie de acţiuni de tipul : crearea unei reţele de laboratoare care să garanteze că dispun de tehnici de diagnoză avansate  şi cunoştinţe de biologie şi epidemiologie a agenţilor patogeni consideraţi de risc; o listă cu agenţii patogeni consideraţi periculoşi pentru agricultura europeană; o listă cu culturile cu risc major de a fi atacate în Europa; propunerea unor metode de evaluare a riscului.
           Al doilea obiectiv: proiectul îşi propune să prevină stricăciunile cauzate culturilor de introducerea (întâmplătoare sau voluntară) de noi agenţi patogeni, rase, biotipuri. Este prevăzut să se pună la punct tehnologii noi de control, îmbunătăţind formarea profesională a personalului de control şi informaţiile pe teme specifice.
           Al treilea obiectiv: eradicarea agenţilor patogeni de generaţie noua, recurgându-se la diverse mijloace de luptă (chimice, fizice, biologice) şi elaborând strategii de gestionare a situaţiilor critice, în cazul apariţiei unui atac bioterorist.Proiectul are ca şi participare opt parteneri : - AGROINNOVA pentru Italia l’ Institut Nationale de Recherche Agronomique (INRA) pentru Franţa, Universitatea din Bonn pentru Germania, National Institute of Agricultural Botany si Central Science Laboratory pentru Marea Britanie,  Agricultural Research Center Volani pentru Israel, Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe (REC) pentru Ungaria şi Kansas State University pentru SUA.    Pentru fiecare grup de lucru competenţele sînt multiple, participanţii la proiect sînt fitopatologi, experţi în agricultură, zootehnie, micotoxine, în etică şi în bioterorism, etc. Centrul situat în Ungaria (REC), garantează difuzarea informaţiilor catre ţările Europei. Proiectul poate de asemenea să indice priorităţile pentru cercetare, urmărirea cu prioritate, de exemplu, a agenţilor patogeni, care constituie potenţiale arme biologice şi studierea epidemiologiei agenţilor patogeni consideraţi ca potenţiale arme biologice.
       Viitorul, pe care evolutia stiintelor si tehnologiilor ni-l prezinta, inevitabil, luminos, are observati, punctele lui de umbra – si este obligatia slujitorilor specializati ai viului sa vegheze la bunul mers si la securitatea societatii umane.